“Ambiţia lui Emil Boc fost: “Ori premier, ori nimic!” I-au reuşit amândouă!”

•25/12/2009 • Lasă un comentariu



Pana acum nu am spus nimic, fiind scarbita peste orice masura de cele petrecute in tara.

Bun, dar nu mai pot sa tac. Este prea de tot ce se intampla, si vine un imbecil sa imi zica mie, si altora ca mine, cetateni ai acestei tari, ca bocul este o unitatea de masura pentru succesul in politica.
Nu am rabdare sa insirui aici a cui unitate de masura este piticul abject, asa ca enumar doar cateva, printre care slugarnicia si talentul desavarsit la pupatul in cur.
Faci de rusine ardealul, paduche mic ce esti!
Ti-i bine cald in postul de lingau la curul marinarului, nu-i asa, piticanie?

Nu, Basescu nu este presedintele meu. Nu, cei din fruntea tarii nu ma reprezinta pe mine!
Si nu doar pentru ca eu nu i-am votat, ci pentru ca au ajuns acolo in mod fraudulos, si chiar daca stiu ca pentru a trai intr-o lume dreapta, ar trebui sa o construim cu echerul, nu pot fi de acord cu frauda, hotia, si neobrazarea. Toata lumea stie ca ati furat, si multi dintre noi am avut si ocazia sa va vedem cum furati!
Daca ar fi fost ales pe drept, sa fie, iar cei care l-au ales sa traiasca asa de bine precum le doreste si haita portocalie.
Si pe langa ca s-a furat cu nerusinare, ma duc eu la vot ca sa vina un imbecil sa mai puna o stampila pe biletul meu, pentru a-mi anula votul. Dupa care sa zica tatucul ca ne-a ciuruit!
Pe ma-ta ai ciuruit-o urechelnita ce esti!
Ai furat exact de cat ai avut nevoie, si daca vrei sa sti, te puteai lauda cu ciuruitul de furai 90%, nu jumate, boule!

I-ai castigat pe multi cu povestea cu comunismul, pisaciosule, dar cine este cel mai mare comunist din curva asta de tara daca nu tocmai tu cu haita ta de boarfe ciuruite?
Cine ne asculta curvele de telefoane, cine isi impune amantele in functie de ministrii si cine se bucura de cultul personalitatii, cine isi baga odrasla idioata in Parlamentul European, daca nu tu, pisaciosule?
Cum dracu iti permiti tu, gaina ce esti, sa spui ca lupti impotriva comunismului?
Cine te crezi, Don Quijote intre morile de vant?
Fost membru al Partidul Comunist Român, ce detinea functii importante in fostul regim, se trezeste dint-o betie pentru a se afunda in alta, tare pornit pe comunism.
Mai gaina, tu nu ai invatat ca orice schimbare trebuie sa porneasca de la tine? Asa ca daca vrei tu sa imi demonstrezi ca lupti impotriva comunismului, trage-te in teapa (daca nu stii cum, fa rost de ”E un pod pe Drina” de Tarjei Vesa- unde este descrisa aceasta procedura cu lux de amanunte), sa vad cum condamni tu comunismul si comunistii.

Dobictocule. Ne-ai aratat ca faci cu tara asta ce vrei, tai si spanzuri pe cine vrei, mergem la alegeri si tot nu scapam de tine, iti cari si piticul dupa tine, si mai ai imputitul de tupeu sa zici ca scoti tara din criza. O scoti din criza si o bagi unde? In p**a!

An nou fericit, dragi romani! De la anu’ ne vom bucura de cateva zile neplatite, dar muncite, in fiecare luna, dupa cum va dori chiorul cu al sau pitic prea iubit, de veti crede ca suntem negri pe plantatiile de bumbac, nu romani, pentru a avea haita din ce sa isi palteasca datoriile pe care le-a luat sa aiba din ce sa fraudeze alegerile, si capriciile si noile cuceriri amoroase.

Am nou fericit. Sper ca aveti pusi bani de-o parte pentru locul de veci, sau bilete in tari civilizate, si sange in puta pentru a pleca, caci aici nu mai au loc oamenii care vor sa munceasca cinstit.
Fericiti si cei care traiesc in lux, pentru ca la noi lux inseama sa ai un loc de munca, oricat de amarat ar fi.

Ce v-a adus mosul, dragi romani?
Un chior si-un pitic!

Marele anti-comunist!

•23/12/2009 • Lasă un comentariu

”-Cu cine ai votat? -Cu Geoana! -Vaaai, dar nu stii ca Geoana e comunist?”

M-am saturat sa ii tot aud pe cei care l-au votat pe basescu argumentand ca base e anti-comunist.

Unde a fost basescu la revolutie? Era in comitetul central facand sa dispara dosarul lui de securist imputit. La mineriade unde a fost? Era ministrul transporturilor sub regimul iliescu si a fost cel care a transportat minerii la bucuresti.Nu stiu de unde il tot scoateti pe marele securist luptator anticomunist el fiind de fapt ceea ce a dat comunismul mai spurcat securitatea!

Povestea cu lupta impotriva comunismului e facuta tocmai pentru cei cacati la cur la auzul acestui cuvant, pentru cei care nu stau sa analizeze ce se afla in spatele cuvintelor. Basescu stie ca lumea e cacata pe ea de frica fostului regim, ca lumea nu vrea sa isi imagineze o viata fara Coca Cola, zeci de posturi tv si reviste pornografice fara sa trebuiasca sa le procure la negru. Asa ca fostul mare comunist, devine brusc mare luptator impotriva comunismului, si cum altfel decat adoptand comportamentul fostului dictator? E in floare nepotismul, iar cei care nu sunt de acord cu marele conducator, o iau la m***, si la propriu, si la figurat.

Tarfa blonda a sfidat legea cand a fost anchetata, stiindu-se tare pe pozitie, infipta bine in madularul schizofrenicului. Legea trebuie sa fie aceeasi pentru toata lumea. Fie ca ai furat un cacat uscat, fie ca ai delapidat bani publici. Fiecare trebuie sa fie raspunzator pentru faptele sale. Trebuie, intr-o lume ideala, ceea ce nu e cazul. La noi sunt inchise in puscarie babe la care le creste canepa din greseala, in timp ce tarfe pot arunca cu bani publici in dreapta si in stanga, pentru turism, domnule, pentru turism! Turismu’ curului gainii!

Nu e suficient de evident acest lucru prin comportamentul lui, prin toate deciziile luate? Asta e democratie? Daca pentru voi raspunsul e afirmativ, sa va fie de bine. Sa traiti asa cum va doreste marinarul ratacit pe uscat! Si alta imbecilitate cu care i-a ademenit basescu pe cei care i-au pus stampila pe moaca. Mogulii. Mama ma-tii de gaina ce esti, dar in spatele tau cine dracu sta, calugaritele? Dobitocul naibii! Chiar tu esti un mogul, familia ta, cei din spatele tau, si vii tu sa imi spui ca lupti pentru o tara libera, lupti impotriva mogulilor si impotriva comunismului?

V-a mai trebuit basescu, na basescu! Si v-a fost frica de comunism, dar na, ciuma portocalie, comunistul comunistilor, schizofrenicul ce se viseaza dictator. Stiti de ce il denigreaza basescu atata pe ceausescu? Pentru ca ii e ciuda ca el nu va prinde atatia ani la putere cate o prins ala, si ii e ciuda ca si femeia aluia se numea Elena!

Oameni meschini? O lume mai buna?

•19/12/2009 • Lasă un comentariu

Stiu ca nu exista perfectiune, si se zice ca avem nevoie si de greutati pentru a aprecia mai tare lucrurile bune din viata, dar stiu si ca exista pentru fiecare dintre noi lucruri care ar putea fi mai bune decat sunt.
Unele realizabile, altele mai putin.
Asa ca va intreb, cum ar arata lumea ideala pentru voi?
Sau de ce ati avea nevoie ca ea sa fie mai buna pentru voi?

Nu imi displace diversitatea, asa ca nu pot spune ca as vrea sa nu mai existe atatea credinte si obtiuni, dar as vrea ca lumea sa fie mai toleranta cu credintele si obtiunile celor din jur.
Pentru o lume mai frumoasa, mi-as dori ca oamenii sa fie loiali si corecti, sa invete sa ii respecte pe cei din jur, si sa nu mai faca ”rautati gratuite” unii cu altii.
Si ar fi frumos daca oamenii ar putea sa isi realizeze mai multe vise din tinerete, cum ar fi vizitarea cat mai multor locuri din lume, realizarea a ceva remarcabil, fiecare in domeniul pe care si-l doreste.
Si.. sa isi gaseasca fiecare un partener pe care sa il iubeasca toata viata, sincer si deschis, si sa se bucure de fiecare zi petrecuta impreuna. Fara ascunzisuri, minciuni, rautati..
Si.. oamenii sa invete sa iubeasca animalele, sa le protejeze si sa nu le lase singure si infometate pe strazi.
Fiecare om sa aiba sansa sa studieze, sa cunoasca cat mai multe lucruri si sa lucreze din placere, nu cu sila.
Anotimpurile sa fie mai blande, vara sa fie vara, primavara primavara, zapada alba etc..
Sa inteleaga toata lumea ca a face rau altuia inseamna ati face rau tie, si sa inceteze cu rautatile, zvonurile rautacioase si uneltirile rautacioase.
Si sa mai inteleaga ca lumea poate fi mai frumoasa si mai buna, chiar daca ne-am obisnuit sa traim ca in jungla, fiecare pe cont propriu, ca niste albinute gata de atac, la orice miscare.
Sa putem trai unii alaturi de altii in armonie, sa isi vada toata lumea de treaba, iar interactiunile dintre oameni sa se materializeze prin schimburi pasnice de idei, experiente si ganduri bune.
Hai sa facem fiecare dintre noi ceva pentru a materializa lumea asta, nu sa ne mancam intre noi, ca si cum altfel nu s-ar putea trai!

Noi suntem romani

•01/12/2009 • Lasă un comentariu

LA MULTI ANI, ROMANIA!

..dar nu romania scandalurilor politice, nu romania manelistilor, a pitipoancelor si a cocalarilor, nu romania celor care mananca painea tarii si se inchina la alt drapel, ala cu rosu, alb si verde, nu romania hotilor si hotiilor, a taranilor care bat animalele, nu romania violatorilor de babe, nu romania celor care isi lasa vacile la pascut intre ruinele Daciei, dar..ce a mai ramas? Au ramas amintirile anilor in care ieseam cu parintii la defilarile de ziua nationala, cand ma simteam atat de mandra ca m-am nascut aici. De ce? Pentru ca eram micuta si habar nu aveam ca din tara asta nu a mai ramas mare lucru, si tot ce a fost valoros a ramas undeva departe in istorie, lasand loc unui neam de stoarfe. Totusi, la multi ani, pentru ca putem vorbi limba romana in Ardeal, fara sa ne spanzure vecinii obraznici.

Ardelean, copil de munte

Ia ridica-ti a ta frunte

Si in suflet de mandrie

Ca esti fiu de Romanie.

Unde mai sunt romanii despre care canta Furdui Iancu?

Ocean Mare, Alessandro Baricco

•18/10/2009 • Lasă un comentariu

‘Realitatea se incetoseaza si totul devine memorie. Pana si tu, putin cate putin, ai incetat sa mai fii o dorinta si ai devenit o amintire. Mi-au ajuns epistolele tale ca mesaje supravietuind unei lumi care nu mai exista. Nu te-am iubit din plictiseala, sau din singuratate, sau din capriciu.Te-am iubit pentru ca dorinta de tine era mai puternica decat orice fericire. Si stiam apoi ca viata nu este destul de mare ca sa tina laolalta tot ce reuseste sa-si imagineze dorinta.”

”Prezentul dispare si tu devii memorie. Te strecori afara din toate, spaime, sentimente, dorinte: le pastrezi ca pe niste haine uzate, in dulapul unei necunoscute intelepciuni si al unei paci nesperate.”

Parul tau.. a mai albit

•05/10/2009 • Lasă un comentariu

Visezi si stii ca visezi, dar experienta e mai puternica decat realitatea in sine. Am avut un vis atat de .. nici nu stiu cum sa ii zic. Am visat ca a murit tata, un vis ca o continuare a zilei care tocmai a trecut. Realist, credibil, palpabil, cu gust si miros, senzatie de frig si cald, exact ca in realitate. Nu l-am vazut mort, dar i-am perceput lipsa, o lipsa lasata in urma nu de plecatul la servici, ci de moarte. Un vis nu despre moartea in sine, ci despre golul lasat in urma, un gol pustiitor cu care nu reuseam sa ma impac. Sunt constienta ca moartea face parte din viata. La fel ca frunzele de pe copaci. Nu exista copaci fara frunze, chiar daca in anumite anotimpuri copacii nu au frunze, ele vor creste, vor cadea si vor creste din nou. Sunt atat de impacata cu ideea mortii mele, incat nu ma cutremura cu nimic posibilitatea de a muri in clipa urmatoare, chiar inainte de a termina aceasta fraza, si ma sperie mai degraba batranetea decat moartea, dar undeva in subconstient, mai traieste iulia micuta, a carei singura spaima era de a-si vedea parintii cu parul alb, ceea ce imi aduce aminte de un alt vis, avut candva demult, cand nici tata nici mama nu aveau inca multe fire albe( probabil ca aveau atat de putine ca nici nu le observasem) : cred ca l-am visat de mai multe ori, pentru ca imi amintesc atat de bine ca si cum ar fi o amintire a unui moment real, nu al unui vis. Eram undeva in zona casei de moda din Satu Mare, cladire inalta, neobisnuita, ciudata, pe care o remarcasem probabil cand eram mica, fiind deosebita fata de altele. Eram acolo pe undeva, singura intr-un oras plin de oameni, de straini, eu copil mic, fara idee cum sa ajung acasa, dar fara sa ma inspaimante in clipa aia ideea de a fi singura acolo . L-am vazut pe tata venind de pe strada cu teatrul, cu geanta in mana, cu chipul lui de atunci, dar cu parul inspaimantator de alb, si parca cu cat era mai alb parul lui tata, cu atat ma instrainam de tot, si cu atat deveneam mai singura, si cu atat mai tare disparea si ideea de ”acasa”. M-a inspaimantat atat de tare incat am inceput sa fug, fugeam spre el, dar fara sa vreau, pentru ca nu vroiam defapt sa ma apropiu de el, de parca m-as fi apropiat de batranetea lui, de clipa premergatoare mortii , si atunci am realizat ca urmeaza sa raman singura, fara nimeni, intre necunoscuti. Eram micuta, si cand m-am trezit, am rasuflat usurata crezand ca a fost doar un vis, si crezand cu adevarat ca insingurarea aceea din vis nu o voi simti niciodata cu adevarat. Acum stiu ca suntem singuri, chiar daca exista perioade in care iluzia ca apartii de cineva e atat de reala incat te face sa uiti cat de singur esti defapt. Dupa visul ala, nu m-a mai tulburat nici un alt vis atat de tare. Atunci aveam mai putin de 10 ani cred, acum am de doua ori pe atat, si realizez ca iulia aia micuta din visul ala e tot aici, la fel de inspaimantata de necunscut. E luna plina si in perioada asta perceptiile ne sunt tulburate. Pana si cainii au cosmaruri pe luna plina. Si de data asta ma bucur ca m-am trezit, si a fost doar un vis. Acum si tata, si mama au parul alb, si am deja si eu cateva fire, dar parul alb nu ma mai inspaimanta. Fiecare zi in care inca suntem aici cu totii este o minune, chiar daca pentru unii dintre noi este un chin si o lupta continua cu boala si cu oamenii abjecti din jur.

MISTERIOASA FLACARA A REGINEI LOANA -UMBERTO ECO

•03/10/2009 • Lasă un comentariu

Unchiul meu Pertica, avea, pe noptiera, in dimineata ai carei zori nu i-a mai vazut, neterminat, romanul “MISTERIOASA FLACARA A REGINEI LOANA ” de UMBERTO ECO.In carte, un anticar sexagenar din Milano,Gianbattista Bodoni, incearca sa-si recupereze memoria pierduta dupa un accident cerebral. Doctorul Gratarolo , il indeamna sa se intoarca in tzinutul natal, la Solara, in casa stramoseasca de la tzara, unde anticarul reciteste cartzile tineretzii si isi redescopera viatza uitata.Bodoni se afla insa in scurtul ragaz de dinaintea atacului final, si in trairile de la granitza mortzii intrezareste o poveste uitata de pe culmile arse de fulgerul iubirii si spiritul sau se chinuie sa developeze chipul uitat al liceenei iubite. Era o fata emigrata cu familia in America Latina in perioada fascista,care a murit de tanara , iar acum in ultimele sale clipe de viatza, Bodoni are nevoie de amintirea infatzisarii sale, pentru a inchide cercul.In agonie, Bodoni intra in rezonantza cu amintirea filmului de animatie despre regina LOANA si spera ca misterioasa flacara a reginei din banda desenata ii va reda chipul iubitei pierdute .Dar soarele se intuneca la fatza si imaginea fetei ramane in neant.

Au trecut aproape 3 ani de la moartea lui. Inca il vad pe tata, orfan si distrus, plangand ca un om fara nici o speranta, dupa fratele pierdut.
Niciodata nu ai de unde sa stii cand vezi pe cineva pentru ultima oara.

•03/10/2009 • Lasă un comentariu

Aceasta este viatza in care am rasarit din dragoste, dar neantrebatzi daca vrem sau nu. De ce am fost azvarlitzi in lumea dezastrelor?

Kader Abdolah-La portile moscheii

•03/10/2009 • Lasă un comentariu

Kader Abdolah-la portile moscheii

random quotes

•03/10/2009 • Lasă un comentariu

A fi indragostit de cineva inseamna mult mai mult decat a fi stapinit de un sentiment coplesitor – inseamna a lua o hotarare, a face o judecata, a te angaja printr-o promisiune. Daca dragostea ar fi doar un sentiment nestatornic n-ar exista nici o baza pentru fagaduinta de a iubi pe cineva pe toata durata vietii. Sentimentele vin si se duc. Cum as putea promite statornicie daca m-as baza numai pe ele, fara sa ma bizuesc pe judecata mintii si pe vointa caracterului.